Bucur (Bukur) Family - Heraldy 1703
BUCUR Romanian

n monografia Principatelor Unite (Wallachia si Moldova), An Account of the Principalities of Wallachia and Moldavia, carte publicata la Londra in 1820 de catre consulul englez la Bucuresti, William Wilkinson, se face prima referire scrisa la fondarea Bisericii lui Bucur si implicit a fondarii orasului Bucuresti. Conform legendei, Bucur ciobanul ar fi coborat din muntii Fagaras-ului si ar fi construit aici o asezare si o biserica din lemn ("Biserica lui Bucur").
  • Recent a fost descoperit un manuscris al misionarului catolic Blasius Kleiner, scris la 1761, care confirma spusele legendei. Kleiner nota urmatoarele: "Se spune ca acest oras isi trage numele de la un oarecare cioban sau, dupa cum spun altii, haiduc vestit, care se chema Bucur,. Acesta isi pastea oile in acea campie de pe marginea raului Dambovita si poate ca pe acolo isi facea si haiduciile lui. In urma a cladit o biserica (...) si a inceput sa construiasca si cateva case pentru el si pentru altii.".
  • Cert este in 1415, pe locul fostei biserici de lemn, Mircea I Basarab (Mircea cel Batran) a cladit o biserica din zid. In inscriptia ("pisania") bisericii se spune ca "Io, Mircea I Basarab, Domnul Tarii Romanesti, Duce al Fagarasului si biruitor al tinutului Dobrogei de peste Dunare, la anul 6924 (1416) am zidit biserica de zid, in locul celei de lemn a lui Bucur, in padure, pe movila de langa Dambovita, cu hramul Sf. Atanasie si Chiril, unde am pus oasele mortilor cazuti in tabara ce am avut cu turcii, la Giurgiu, iulie , 12." - fapt dovedit si de descoperirea in parttea dinspre rasarit a colinei a unor oseminte deasupra carora inaintasii nostri au asezat o cruce de lemn.
  • Numele Bucur provine de la cuvantul bucurie avand origine daco-tracica, si echivalentul in limba albaneza bukur ("frumos").
  • Ca prenume, Bucur este o creatie a onomasticii romanesti de la adj. bucur-"frumos", presupus ca baza a verbului a (se) bucura si a substantivului bucurie, exprimand, de exemplu, sentimentele sau atitudinea parintilor fata de copilul nou-nascut (Bucura, Bucuras, Bucurel, Bucurica, etc.).
  • Ca nume de familie Bucur se pastreaza ca substantiv numai la numele proprii. Sunt si derivate ale acestuia (Bucurescu, Bucuresteanu, Bucurenciu, etc.).
  • In Transilvania, in timpul ocupatiei maghiare sau austriece, numele Bucur a fost transformat in Bukur sau Bokor fie prin scrierea directa in actele oficiale administrative fie prin innobilare (trecerea de la statutul de boier local la acela de nobil) caz in care titularul isi putea pastra privilegiile si primea un blazon heraldic.
  • Fagaras Judet - Heraldica, perioada interbelica
    Fagaras Romanian

    rei sunt explicatiile numelui localitatii Fagaras (si de la aceasta intreaga zona in prima jumatate a sec. al-XIV-lea).
    Prima atestare documentara a regionimului Tara Fagarasului dateaza din anul 1372.
  • Prima apartine istoricului Nicolae Iorga, care mentioneaza ca, in timpuri de demult, pe cand Fagarasul era doar un satuc, s-ar fi aflat in preajma acestuia o padure de fag. Satul si-a luat numele de la acest copac si, in timp, a devenit Fagaras.
  • A doua este aceea care sustine ca numele provine de la termenul "fa garas" care inseamna "ban de lemn", moneda cu care ar fi fost platiti constructorii asezarii. Astfel de monede s-au pastrat pana in prezent, ele putand fi gasite in colectia Muzeului de Istorie din oras.
  • O alta teorie, putin credibila, sustine ca asezarea ar fi luat numele unui munte din apropiere, care se numeste "Vacarea" si unde locuitorii tinutului isi trimiteau vitele la pascut. Conform acestei traditii, orasul s-ar fi numit initial "Vacaras", transformandu-se ulterior in Fagaras. Aici isi avea originea familia Vacarestilor, coboratoare din boierul Ungrin romanul, care avea ca blazon marca Fagaras-ului.
    Mai devreme insa ...
  • In secolele IX-X, Voievodatul Fagaras este mentionat in documente ca "Terra Blachorrum" (tara romanilor), dovedindu-se a fi o formatiune statala prefeudala aparuta in aceeasi perioada cu celelalte voievodate romanesti dintre Carpati si sesul Tisei.
    Toate aceste denumiri sunt compuse din numele formei de organizare teritorial-administrativa si din etnonimul atribuit romanilor de catre maghiari. Aceste denominatii sunt evocate in documente emise in anii 1222 (terra Blacorum), 1224 (silva Blacorum) si 1252 (terra Olacorum).
  • Dupa mijlocul secolului al XIII-lea, teritoriul de referinta a fost desemnat si prin regionimul Tara Cartei. Acest regionim, derivat din numele centrului contemporan politico-administrativ al teritoriului si anume localitatea Carta (Romaneasca), apare atestat in izvoarele scrise in anul 1252 (terra Olacorum...de Kyrch), fiind utilizat in special de populatia germana pana in secolele XVII-XVIII (Cherrzerland).
  • Populatia sa romaneasca a utilizat prevalent, din evul mediu timpuriu si pana in prezent, denominatia geografica, desemnand teritoriul sub numele Tara Oltului. Sinonimul sau german poarta denumirea Altland.

  • Fagaras County - Heraldy 1876-1918

    Fagaras Oras - Heraldica, perioada interbelica

    Trambitas - 18 Century

    Trambitas - 18 Century

    Trambitas - XIX Century, Transylvania
    TRAMBITAS English

    he word Trambitas means a person who (Medieval Age) sings at trumpet (trambita=trumpet, clarion) and announces the news in the Main Square of the City, or the name of a person who sings and announces the knights before they fight each other in a tournament.
  • The first Trambitass were mentionate in the Fagaras Country Censuses (Urbariile) in XVII Century (more exactly around 1630), Censuses published in the 1970s by the history professor, David Prodan, (Cluj University, Romania).
  • In 1661 "The Princeps" (King) of Transylvania, Mihail Apaffi gave them a Diploma and the title of "nobles" ("boiarones"), except them to pay taxes to the Transylvania administration. This Diploma still exist in the State Archives of Cluj, Romania, and it was published by Nicolae Densusianu in "Monuments regarding Fagaras Country History" (1885).
  • Other records (many) about Trambitas (this time for the persons from XVIII Century) can be found in the study of another Cluj University's Professor, Stefan Metes. The name of this book - "Fagaras Country - Romanians economical stage" (Cluj, Romania, 1935).

    TRAMBITAS Romanian
    ermenul Trambitas desemneaza o persoana care (in Evul Mediu) suna din trambita (trambita=trompeta mai mare) si anunta stirile in pietele importante ale orasului. Sau numele functiei persoanei care anunta numele cavalerilor inaintea luptei intr-un turnir medieval.
  • Primii Trambitasi sunt mentionati in Urbariile (Recensamintele) Tarii Fagarasului in secolul XVII (mai precis prin anii 1630), urbarii publicate in anii '70 de istoricul clujean David Prodan.
  • In cartea "Trecutul tarii Oltului-Trecutul satului Dragus", scrisa de Stefan Metes, gasim arborele genealogic al celor patru familii de boieri din Dragus (Fogoros, Trambitas, Tataru si Balea) innobilate de principii Transilvaniei precum si blazoanele lor.
    -"Ioan Fogorasi si sotia sa Ana Neagoe precum si fii sai : Mateiu, Simion, ...Stanislau, Ladislau, Stefan si fetele sale Maria, Stana si Elena au fost ridicati la gradul de nobili de Principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczy al II-lea prin diploma sa din 8.03.1652 cu urmatoarele insemne: scut de culoare celestina pe care se vede un barbat verde cu cutit in mana dreapta si masa de bucatarie dinaintea lui”.
    -"Petru Trambitas, alias Cristian si fratele acestuia Roman Cristian au fost confirmati in ceata boierilor nobili din districtul Fagaras de Susana Lorantfi, vaduva principelui Gh. Rakoczy prin diploma din 17.02.1654”.
  • In 1661 principele Ardealului Mihail Apaffi le acorda prin diploma princiara statutul de "boieri" (boiarones), scutindu-i de a mai plati dari catre administratia principatului - diploma respectiva se gaseste in Arhivele Statului de la Cluj si a fost publicata de Nicolae Densusianu in ''Monumente privind Istoria Tarii Fagarasului'' (1885). „Mihai Apafi da in anul 1663 lui Andrei Trambitas armele ce reprezinta un om calare pe cal rosu sufland din trambita, cu sulita in mana dreapta si un cap de om in trambita”.
  • Alte date (bogate) despre Trambitasi (de data asta despre cei din secolul XVIII) se gasesc in lucrarea istoricului (tot clujean), Stefan Metes, "Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului", aparuta la Cluj in 1935.
    Trambitas
  • Tordai (Torday) Family - Heraldy 1609
    TURDEAN Romanian

    n Transilvania, pe fondul tragic al sec. al XVIII-lea, Biserica romaneasca de aici s-a dezbinat, aparand pe langa vechea Biserica Ortodoxa, pastratoare a randuielilor stramosesti, o noua biserica rupta din cea dintai, numita Biserica unita cu Roma sau greco-catolica, stand sub stapanirea Papei.
    Asa au aparut in Dejani colonistii "uniti" din partile orasului Turda si, implicit, familiile venite au primit numele de Turdean sau Turdeanu.
    -
    -
    Turda - Heraldica, Sec.XVIII-XIX

    Turda - Heraldica 1918-1968