Tara Fagarasului in timpul lui Mircea cel Batran
Tara Fagarasului - Istorie

- Dupa retragerea aureliana, populatiile migratoare care au trecut prin aceasta zona au fost atrase de bogatia locurilor. Cea mai pregnanta amprenta si-au pus-o triburile slave, asezate in numar mare, care au lasat o seama de marturii - mai ales in toponimii si hidronimii.
- Secolele X-XI marcheaza cristalizarea primelor formatiuni politice in zona Tarii Fagarasului si Tarii Barsei. Astfel, la 1003, ducatul lui Kean, care se intindea si asupra acestor teritorii, este cucerit de catre regele ungar Stefan.
- Se pare totusi ca, vreme de doua secole, regalitatea maghiara nu si-a putut exercita suveranitatea deplina asupra acestor locuri, astfel incat de abia dupa 1200 au putut fi colonizati sasii, secuii si teutonii.
- Pe la 1290, o oaste romaneasca pornita din Fagaras si condusa de legendarul Negru Voda "descaleca" in Tara Argesului, la Campulung Muscel, si pun bazele Tarii Romanesti de mai tarziu.
- Multa vreme apoi, romanii s-au condus dupa Jus valahicum antiqua lex, obiceiul pamantului. Din timpul domniei lui Vladislav I (Vlaicu), si pana in timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508), cu mici intreruperi, Fagarasul si Amlasul au fost feude ale domnilor din Tara Romaneasca.
- In 1541, Principatul Transilvaniei (inclusiv Fagarasul) a fost recunoscut de Imperiul Otoman ca stat independent, care platea totusi Portii Otomane un dar anual de complezenta ("munus honorarium"). Districtul Fogarasi, Comitatul Fogaras, Ungaria - 1910
- Transilvania intra la sfarsitul secolului XVII in componenta Imperiului Austriac, ca principat autonom. In 1685 trupele austriece intra pe teritoriul Transilvaniei, iar in 1699, prin Tratatul de la Karlowitz Imperiul Otoman cedeaza Austriei: Ungaria, Transilvania, Croatia. Dupa 1691 regiunea a facut parte din fundus regius, teritoriu organizat ca zona de frontiera imperiala.
- La 7 octombrie 1698 sinodul de la Alba Iulia a decis unirea romanilor ardeleni cu Biserica Romei, fapt care a deschis calea emanciparii lor culturale. Drepturile politice promise nu au fost insa acordate. Episcopul Inocentiu Micu-Klein a stabilit resedinta Bisericii Romane Unite la Blaj si a transformat acest oras intr-un centru de spiritualitate romaneasca. Tot el a pus bazele miscarii Scoala Ardeleana.
- Cea mai importanta miscare de impotrivire are loc intre anii 1757 - 1761, ea cuprinzand Muntii Apuseni, Valea Muresului,Valea Tarnavelor si intreg tinutul Fagarasului. Rascoala a fost reprimata sangeros de catre guvernatorul Transilvaniei, generalul Bukow.
- In 1876, odata cu desfiintarea autonomiei sasilor si secuilor si desfiintarea tinuturilor imperiale graniceresti, a fost infiintat Comitatul Fagaras (in maghiara Fogaras varmegye, in germana Komitat Fogarasch, iar in latina Comitatus Fogarasensis), o unitate administrativa in Regatul Ungariei cu resedinta in orasul Fagaras. In 1910, Comitatul Fagaras a avut 95.174 de locuitori (88,72% romani, 6,79% maghiari 3,40% germani).

Arpasu de Jos 1769-1773 - Harta Topografica Josefina

Arpasu de Jos - Judetul Brasov, ROMANIA
  • 1968-prezent Arpasu de Jos, Judetul Brasov
  • 1966- Arpasu de Jos R. Brasov, Comuna .
  • 1956-1966 Arpasu de Jos, Raionul Stalin, Regiunea Fagaras
  • 1930-1956 Arpasu de Jos Plasa Fagaras (1920-1941)
  • 1920-1930 Arpasu de Jos Plasa Fagaras (1920-1941)
  • 1880-1910 Alsoarpas, Districtul (Jaras) Fogarasi, Comitatul (Varmegye) Fogaras
  • 1857-1880 Alsoarpas (O.T.) , Brassoi ker. Fogarasi j.; (O.T.) Fogaras tvh. Fogarasi ker.
  • 1839, 1863 Alsoarpas 1839, 1863, 1873 Fogaras videk, Bethleni jaras.
  • 1839 Unterarpasch (germ.)

    Localitatea Arpasu de Jos este strabatuta de paraul Arpas, precum si de paraul Gostaia. Este situata pe malul stang al Oltului.

  • Anul primei atestari documentare este 1223 in actul: Rivulum qui dicitur Arpas.
  • 1721-1722 Din Conscriptia locuitorilor din districtul Fagarasului–facuta din ordinul Guvernului aflam despre satul Arpasu de Jos
    "Este asezat in campie aproape de Olt, langa drumul, de tara, langa care curge raul Arpas amintit mai inainte. Se foloseste (satul) de doua campuri aratoare, care se afla din sus si din jos, de sat. Acestea in parte sunt pietroase, din sus de sat mlastinoase, dar in cea mai mare parte, langa Olt, sunt mai bune pentru gradini.
    Partea mlastinoasa nu produce decat ovas, celelalte parti, daca se ingrase cu gunoi, produc secara si grau. Se ara de trei ori cu cate patru boi. Fanate si livezi au indeajuns, atat pentru facutul fanului cat si pentru pascutul vitelor si al oilor, printre locurile aratoare si chiar pe langa rauri si pe din sus de sat prin paduri si semanaturi. Lemne necesare pentru foc si edificii au indeajuns, in padurile proprii. Sunt trei mori in acest loc, dintre care doua cu patru roti, precum si o piua, care sunt ale domnului de pamant, iar a treia cu o roata a altor boeri.
    Pagube din cauza inundatiei se intampla uneori, in cate o parte inspre Olt. De Sibiu este la o departare mai mare de trei mile, aici isi face oarecare venit: Celelalte venite precum crasmaritul, beraritul, toate ale domnului de pamant. Drumul este deosebit de expus, cu spese putine se poate drege; datorii nici una."

    (Stefan Metes, Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 2-3)
  • In 1765, satul a fost partial militarizat si a facut parte din Compania a VIII-a de granita a Regimentului I de Granita de la Orlat pana în 1851, cand Regimentul a fost desfiintat.
  • Manastirea Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata pe mosia contelui Adam Teleki, la o departare de cativa km de sat, intr-o dumbrava numita "Podeiu". Este atestata prima data in anul 1726 si a fost distrusa in anul 1761.
  • Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Razboi Mondial. Monumentul se afla in incinta Bisericii Ortodoxe, este de tip placa comemorativa si a fost realizat in anii 1948-1950. Placa este realizata din mozaic si are o inaltime de 1.2 m. Pe monument sunt inscriptionate numele a 8 eroi romani din Al Doilea Razboi Mondial.

    Familia RUSU/CUCU - Atestari documentare la Arpasu de Jos
  • In 1924 aflam despre Arpasu de Jos - Comuna rurala. Resedinta plasei Arpasu de Jos. Secretariat comunal. Locuitori 1369.
    Primar: Bogdan D. Vasile.-Notar: Vasu Iancu.-Invatatori: Ambrosiu Dafin, Bobanga George, Boeriu George.
    Preoti Parohi: Trandafir Dragomir(gr.ort.), Vasu B. Vasile(gr.cat.)
    Banci populare"Banca Populara" din Arpasu de Jos, capital 100.000 lei, pres. Boeriu Vasile.
    Birturi: Bucur George. Carciumari: Lupsor George, Stanciu George. Cismari: Limpede Teodosie.
    Comercianti (art.mixte): Barsan Lazar, Bogdan C. Ioan, Cucu George, Cucu Valerian, Soc. coop. de Consum, Stanciu Nicolae.
    Farmacii: Schonberger Herman. Medici: Dr. Moldovanu Gheorghe. Tamplari: Bucurenciu George, Vasu M. George.
    (SOCEC, Anuarul Romaniei Mari 1924-1925, Bucuresti).
  • Nicolae CUCU (nascut 1888-90, Arpasu de Jos - decedat 1966, Arpasu de Jos). Intre 1910 - 1919 a fost in USA la Cleveland; cetatean american, veteran la primul razboi mondial. Plecand din USA a renuntat la cetatenia americana.
  • Casatorit cu Eufrosina BOGDAN (nascuta 1900 - decedata 1967, Arpasu de Jos). Un frate al acesteia - preot in Arpasu de Sus.
  • Fiica acesteia, Eufrosina CUCU (nascuta 1923, Arpasu de Jos - decedata 2007, Fagaras) a fost casatorita cu Dumitru RUSU (nascut 1921, Grinauti, Basarabia - decedat 2004, Fagaras).
  • Au avut un singur copil, Alexandru RUSU. Acesta locuieste (din anul 1989) la Montreal, Canada, impreuna cu sotia (Lucia BALASCA) si cei 2 copii (Alexandru Jr. si Andreea)
    (Informatii - Alexandru Rusu, Laval-Montreal, Canada).

    Familia Cucu - Atestari documentare in zona Fagaras
  • In 1924 aflam despre Ucea de Jos - Comuna rurala. Plasa Arpasu de Jos. Resedinta secretariatului cercual Ucea de Jos. Locuitori 990. La 5 km se afla gara Arpasu de Jos.
    Primar: Buzulescu Alexandru.-Notar: Mihai Nicolae.-Invatatori: Bacila Nicolae.
    Preoti Parohi: Manecuta Ilie.
    Carciumari: Bacila Maria, Ciocan Gherasim, Ornstein Maier, Soc coop. de consum, conductor Cucu Bucur.
    Comercianti (art.mixte): Ciocan Gherasim, Ornstein Maier, Soc coop. de consum, conductor Cucu Bucur.
    (SOCEC, Anuarul Romaniei Mari 1924-1925, Bucuresti).
  • Rusu Family
    Arpasul de Jos, ROMANIA
  • Rusu Family, ROMANIA

    Mai multe fotografii... apasati aici

    Arpasul de Jos, BV Arpasul de Jos, BV Arpasul de Jos, BV - Muntii Fagaras

    1930 Arpasul de Jos, BV - Femeie batrana 1930 Arpasul de Jos, BV - Flacau