Familia Bucur - Atestari documentare in zona Fagaras
  • Generalitati
  • Cu cinci sau zece ani inainte de 1671, functionau ca slujitori ai altarului in Margineni, popa Ionasu si popa Bucur, dupa cum rezulta dintr-un proces inaintea Scaunului Superior de Judecata din Fagaras.
    (Registrul Scaunului Superior de Judecata, III, folio 13.)
  • Cazul cel mai caracteristic sub aspectul problemei preotilor supranumerari il intalnim insa in Ludisor, care era sediu protopopial. Aici existau nu mai putin de noua sacerdoti, dintre care patru erau boieri (se pare doi dintre ei "schismatici"), iar cinci supusi fiscali; toti posedau cate o sesie parohiala distincta.
    Conscriptia din 1721-1722 mentioneaza aici opt preoti: Radu, Stanciu, Iuon, Bucur, Sandor, Purece, Brumare, Androni; doar primul dintre ei era scutit de constributie.
    (Stefan Metes, Viata economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 92-93)
    In conscriptia urbariala din 1726 apar doar trei preoti (Miclaus, fratele sau Androne si Radu Ganea), alti trei (Radu, Stanciu si Bucur Iar) fiind boieri.
    (Stefan Metes, Viata bisericeasca a romanilor din Tara Oltului, p. 134-135)
  • In Beclean existau trei preoti, unul dintre ei (Avram) reclamand confiscarea unui cal de catre provizor, dupa ce facuse profesiune de credinta pentru unire.
    Numele celor 3 preoti ereau Precup, Bucur si Barsan, conform conscriptiei din 1721-1722, toti trei fiind recunoscuti si scutiti de taxe. Aceiasi preoti apar si in conscriptia urbariala din 1726.
    (Stefan Metes, Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 12-13, Viata bisericeasca a romanilor din Tara Oltului, p. 130-131).
  • Dupa anul 1750, atunci cand se semnaleaza initiative ale preotilor de a traduce textele slavonesti de cult in limba romana, in Scheii Brasovului incep sa apara cantareti care cunosteau cantarile de la scolile bisericesti din Tarile Romane.
    Cercetatorul Gheorghe Ciobanu mentioneaza acest fapt si numeste chiar pe cativa dintre cantaretii asezati in localitatile de sub munte. Dintre ei, [...]. La fel, Bucur Gramaticul, de la Sambata de Sus, a fost ucenic al dascalului Coman din Bucuresti si a cultivat muzica psaltica in Tara Oltului in prima jumatate a sec. XVIII.
    (Augustin Bunea, Din Istoria Romanilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blas [Blaj], p. 368)
  • Biserica "Sfanta Treime" din orasul Fagaras se afla pe un teren daruit de Gheorghe Corodi "cel batran", in 1782 se incepe constructia bisericii si a scolii de pe langa aceasta. Biserica a fost terminata in 1783, iar turnul acesteia in 1791. Biserica este pastratoarea unor valori artistice dintre care doua icoane pictate in ulei din 1725 de Erei Bucur.
  • In anul 1733, cand episcopul greco-catolic Inocentiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensamant (unei conscriptiuni) aflam ca in Breaza erau trei preoti, toti trei ortodocsi ("non uniti"), si anume: Popa Bukur (Bucur), Popa Mihaj (Mihai) si Popa Iuon (Ion). In Breaza exista o biserica ortodoxa.
  • Functionau in Lisa anului 1733 doua biserici: una unita si alta ortodoxa. Aflam, din aceeasi conscriptiune, numele preotilor din Lisa: Bucur, Savul si Nicula (uniti) si Iuon, Iuon 2, Mihai si Vasi (ortodocsi).
  • De notat este si faptul ca in conscriptia lui Ioan Inocentiu Micu-Klein din 1733 parohia din Bucium aparea ca parohie neunita, cu doi pastori spirituali, popa Bucur si popa Barsan.
  • Din Anuarul Romaniei Mari ("SOCEC" 1924-1925), aflam ca in zona Fagaras se gaseau:
    - in Noul Roman / Arpasul de Jos: Bucur Elisabeta (invatator).
    - in Iasi / Fagaras: Bucur Ioan (proprietar carciuma).
    - in Arpasul de Jos / Arpasul de Jos: Bucur George (proprietar carciuma).
    (SOCEC, Anuarul Romaniei Mari 1924-1925, Bucuresti).
  • Distribution of BUCUR Listings across the Great Hungary 1891 BUCUR - Fogaras, Hungary 1891