Familia BUCUR - Atestari documentare la Netot (Gura Vaii)
  • Generalitati
    Includerea in Tara Romaneasca (Wallachia) a facut ca, dupa intemeiere, cnezimea din Fagaras sa se transforme in mare parte in boierime (cum s-a intimplat si la sud de Carpati), adica in feudalitate oficiala a statului medieval.
    Legaturile stranse si permanente cu sudul Carpatilor au facut posibila pastrarea unor realitati sociale care in restul Transilvaniei au disparut astfel ca, in Tara Fagarasului avem boieri care (cu mici exceptii) erau legati de capitanul cetatii si care isi vor apara tot timpul drepturile, care sunt aceleasi cu ale boierilor din Wallachia. Tocmai datorita perseverentei cu care isi apara drepturile boieresti, boierii fagaraseni nu au putut accede in elita politica a Transilvaniei, ei nefiind recunoscuti drept nobili.
    O singura exceptie se inregistreaza in toata istoria medievala a Tarii Fagarasului, este vorba de familia Mailat din Comana. Matei Mailat nu a putut realiza acest lucru decat datorita trecerii sale de la ortodoxism la catolicism.
    Comunitatea boierilor, aidoma celei cneziale stravechi, despre care marturiile directe lipsesc, s-a manifestat cu putere prin actiuni de solidarizare. Cele mai cunoscute sunt adunarile sau scaunele de judecata boieresti, formate de obicei din 12 boieri jurati si din ceilalti boieri ai tarii. Documentele fagarasene, spre deosebire de cele care privesc Crisana sau Maramuresul, dau in mod constant numele celor 12 boieri jurati, asa cum se intampla adesea cu cnezii jurati ai Hategului.
  • Cele mai vechi izvoare scrise (despre familia Bucur la Netot) provin din 2 documente privind alcatuirea din boieri (boyarones) a unor astfel de scaune de judecata.
    10 mai 1556. Presedinte-Ana de Nadastia, vaduva lui Stefan Mailat fostul voievod al Transilvaniei.
    Cei 12 boieri jurati ai scaunului de judecata - Coman Solomon si Monuh de Venetia de Jos, Lupul de Persani, Aldea de Ohaba, Aidea de Recea, Cristian de Hurez, Bucur de Netotul, Man de Vistea de Sus, Aldea Vasul de Arpasul de Jos, Sandor de Vistea de Jos, Stoica de Besimbac, Aldea de Voila. Documentul este emis in alta adunare boiereasca, la 16 iunie 1556.
    23 februarie 1557. Presedinte - Andrei Bathory, ginerele lui Stefan Mailat (si tatal cardinalului omonim).
    Cei 12 boieri jurati-Sandor de Vistea de Jos, Man Lugaj de Copacel, Bucur de Netotul, Aldea de Ohaba, Lupu de Persani, Comsa Solomon de Venetia de Jos, Man de Vistea de Sus, Cristian de Hurez. Numele a 4 boieri din scaun lipsesc, actul fiind rupt.
    (Ioan Aurel Pop, Institutii Medievale Romanesti: Adunarile Cneziale si Nobiliare (Boieresti) Din Transilvania in Secolele XIV-XVI, Editura Dacia, ianuarie 1991).
  • La conscriptia din 1721-22 au fost recenzati la Netot
    Preoti: Dumitrul, Aldea, Ieremia, Iuon
    Boieri: Necula Popa, Stoica Lazar, Lazuc Lazar, Matei Lyaba, Radul Boierul, Bucur Popa.
    Iobagi: Vasile Ureche, Stoica Ureche, Iosif Sorban, Bucur Cuocia, Radul Vlad, Radul Gyischul, Stoica Snop, Iuon Neny, Stoica Stroia, Radul Bersan, Radul Stanciul, Iuon Marc, Nistor Curga, Iuon Fuiora, Opre Benza, Stoica Snop, Bucur Mailat, Radul Raducan, Iuon Biva, Opre Dates, Iuon Han, Nicule Corne, Opre Toder, Radul Han, Bucur Dates, Comsa Gheorghe, Alde Cionti
    Vaduvele iobagilor: Neacsa Roman, Aldi Rusoia, Bingoia Zilieri: Radul Talaba, Tuoder Tarpa
    (Stefan Metes, Situatia economica a romanilor din Tara Fagarasului, p. 108-109)
  • In anul 1733, cand episcopul roman unit cu Roma (greco-catolic) Inocentiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscriptiuni (recensamant) in Ardeal, satul Netotu numara 62 de familii, altfel spus, in sat traiau circa 310 persoane. In localitatea Netotu, in anul 1733, erau recenzati doi preoti uniti (greco-catolici): Dumitru si Bukur, ale caror nume de familie nu le cunoastem.
    Din registrul aceleiasi conscriptiuni, aflam ca in sat functiona o biserica greco-catolica.
    Numele localitatii Nethot, ca si al unuia dintre preoti, Bukur (=Bucur) erau redate in ortografie maghiara, intrucat rezultatele recensamantului erau destinate unei comisii formate din neromani, si in majoritate maghiari.
    (Augustin Bunea, Din Istoria Romanilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein (1728 - 1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blas, 1900, p. 410, 303).

    Valeriu Literat

  • 1. Antologhiu, Bucuresti. 1777. Pe foaia 160 : « Acum dupa fierbinti rugi a acesti(i) lipsite biserici a Netotului, acest pravoslavnic crestin, cu luminarea sfantului duh, anume Ion lui Bucur..,. la… cu tata-sau si fratii de impreuna : Dumitru, Samoila au cumparat aceasta sfanta carte si o inchina sfintii biserici a Netotului si o las cu afurisanie celor ce ar vrea a o instraina dela aceasta sfanta biserica a netotului » (fata data).
  • 2. Apostol, Bucuresti, 1743. …
  • 3. Chiriacodromiu, Bucuresti, 1732. …
  • 4. Evanghelie, Bucuresti, 1682. … Foaia 20 : « Sa se stie ca aceasta sfanta evanghelie este a popi(i) Bucur, impreuna cu popi(i) Dumitru. Alatu ( !) nime n’are treaba fara noi, popa Bucur si feciorii popii Dumitru si o lasat eram(o)naha Macarie, rapas[a]ndu-se aicea la noi, au lasat cu li(m)ba de marate sa-i facu pe iva(n)ghelie unu sarindaru, direptu bani treisprazece florinti ».(pt. data vezi 11.)
  • 5. Evanghelie, Bucuresti, 1742. « Aceasta sfanta si dumnezeeasca evanghelie s’au cumparat cu cheltuiala dumnealor : popa Ion Visoi si de fratii sfintiei sale Mailat, radul, stoica i Bucur varul tuturor acestor frati. Feciorul lui Mailat Visoi inca s’au milostivit cu… lei 2, pentru vecinica si nesavarsita lor pomenire. Mihaiu Logofat Fagarasan… am scris leat de la facerea lumii 7258, de la Hs. 1750 ». Alta insemnare : « Sa sa stie (ca) aceasta sfanta si dumnezeeasca Evanghelie este a sfintei si dzeestei manastiri (a) Netotului, cumparata cu toata cheltuiala de dumnelor ctitorilor cari aici sa vor numi : eu popa ionu Visoiu, eu radul, eu maielat, eu Bucur, eu Oprea Visoiu si amu scrisu eu logofatul Stanciul cand am sazut la manastire(a) dumnealor, la 1752 ».
  • 6. Liturghii, Targoviste, 1713. ….
  • 7. Octoih, (Ramnic), 1750. … « Aceasta sfanta carte ce sa chiama octoih rumanesc de ceale mari, datu-s’au de ctitorii bisericii adeca a sfintii manastiri dela Netotul, anume Stoica, Radul, Maelat, Bucur Butanul. Acestia au cumparat aceasta dumnezeeasca carte pentru ca. … vecinica pomenire. Care eu, din datoria deregatoriei, am insemnat aici mai jos cu iscalitura mea protopopeasca si pecetea mea mai sus pus(a) (iscalit : ) « Protopop Constantin Ivanovici, ep(arhia) Vinetiei de jos, t(inutul) Fagarasului.) »
  • 8. Penticostar, Ramnic, 1743. Pomelnic : « Rad, Neacsa, Mihai, Ana, Alicsandru, Bucura, Rad, Bucura, acesti (o)meni sa sa pomeneasca pana sa va (tinea aceasta carte ».
  • 9. Psaltirea slavona, in manuscript « Aceasta sfanta carte anume Psaltirea o(a)m cumparat eu Bu(cur) Busterca din Dejani pe bani buni florinti 5 dela popa Ioannu din Rucaru si au fos(t) la cu(m)paratura popa Bucur din Beclen si alti preoti de cinste impreuna. Precum de s’ar ispiti cineva a o fura, sa fie afurisitu d(e) vladica Hs… (az ?) pisal eu gramatic Ion ot Beclean vleat 7303 ( !) – 1705. "
  • 10. Slusba patimilor (din Triodul, Buzau, 1700). …
  • 11. Triod-Penticostar slavonesc (dela 1550?), fara foaia de titlu, cu multe insemnari “Aceasta carate care sa chiama Pitecostaru u amu cu(m)parata e(u) popa Bucur, impreuna cu popa Dumitru, dinu Recea. Am cumparat de la popa radu direptu bani 5 flori(n)ti s-au fostu bani(i) nosti, n’are nime treaba, fara noi, letu 1752 »
  • 12. Triod, (Bucuresti, 1726), fara foaia de titlu. …
  • Distribution of BUCUR Listings across the Great Hungary 1891 BUCUR - Fogaras, Hungary 1891