Zona Arges - Harta Cantacuzino
ARGES - Istorie
  • Judetul Arges si-a luat numele de la raul care-l strabate si pe care Herodot – sec V a. Chr. - il transcrie Ordessus.
  • La 2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti consemneaza existenta voievodatului lui Seneslau (in care era inclus si teritoriul actual al judetului Arges) cu resedinta la Curtea de Arges.
  • In perioada secolului al XIV+lea, Basarab I intemeiaza statul feudal Tara Româneasca (cu capitala la Curtea de Arges) prin unirea formatiunilor politice existente in secolul al XIII-lea.
  • In perioada septembrie-noiembrie 1330 a avut loc campania regelui Ungariei Carol Robert de Anjou impotriva lui Basarab I, in urma careia Curtea de Arges a fost asediata. Intre 9 si 12 noiembrie 1330 oastea Tarii Romanesti condusa de de Basarab I a înfrant oastea ungureasca. In urma acestei victorii, Tara Româneasca si-a recapatat independenta iar resedinta a fost mutat la Câmpulung - oras atestat documentar în anul 1300.
  • La 20 mai 1388 a fost facuta prima mentiune documentara a orasului Pitesti de catre Mircea cel Batran, intr-un hrisov prin care daruia Manastirii Cozia o moara "în hotarul Pitestilor".
  • In timpul razboiului din 1877, Argesul a constituit un important centru strategic, fiind principalul punct de aprovizionare al armatei romane. In iulie 1876 s-a infiitat un guvern provizoriu condus de I.C. Bratianu, care a condus tara pana in iulie 1888. In 1909, conducerea Partidului National Liberal a fost preluata de Ionel I.C. Bratianu, fiul lui I.C. Bratianu. In ianuarie 1914, I.I.C. Bratianu a devenit prim-ministru. In dezbaterile din Consiliul de Coroana de la Sinaia, I.I.C. Bratianu a votat pentru neutralitatea României in timpul primilor ani ai razboiului mondial.
  • In august 1916, Romania declara razboi Austro-Ungariei. Incepand cu luna octombrie a anului 1916, judetul Arges a intrat sub dominatia austro-ungara si germana, care a durat pana in noiembrie 1918.

  • Cerbu-Albota - Judetul Arges, ROMANIA
  • ALBOTA. Comuna in judetul Arges, formata din satele: Albota, Cerbu, Fratesti, Gura Vaii, Mares. Suprafata: 58,5 km2. Locuitori: 3.335 (1925, comunele Albota, Cerbu, Maresu), 3.975 (1936, comunele Albota, Cerbu, Maresu); 4.392 (1970), 3.857 (2008).
  • Atestare documentara: 1497 (Alboteani si Huhurezi).
  • Monumente istorice: cruci de piatra (1703, 1848); bisericile: Mares (1793), Albota (1820), Cerbu (1878), Gradistea (1887). Monument al eroilor (Cerbu). Cea mai veche scoala (Cerbu, 1838); camin cultural (1948), biblioteca publica (1962).
  • Zona cerealiera si legumicola. Cooperativa Agricola de Productie (1962-1990), integrata Consiliului Unic Agroindustrial de Stat si Cooperatist Vedea (1980-1990). Centru stiintific: Statiunea de Cercetare Agricola Albota.

    Bucur Domnica - Cerbu, Arges Domnica BUCUR












  • Domnica BUCUR, ?, Alexandra (Sandi) Bucur














  • Domnica BUCUR, Stefan & Lucia BUCUR (Hoffer)













  • 1934, Bradet - Domnica BUCUR, Dan VIESPESCU 1934, Bradet - Domnica BUCUR, Dan VIESPESCU

  • "Tanti Domnica", asa cum a fost cunoscuta pentru nepoti (copiii fratelui si surorilor sale) si stranepoti, era o persoana tare cumsecade. Si care, toata viata sa, a ajutat multa lume.
    Neavand copii, dragostea sa a daruit-o nepotilor.











    Domnica BUCUR, Stefan & Lucia BUCUR (Hoffer)

  • In anii foarte grei ai perioadei comuniste (1950-60), printre altele, a "infiat" pe cei 2 baieti mai mari ai fratelui sau Emil Bucur (arestat si trimis la Canal, evident datorita "originii nesanatoase").
    Din acelasi motiv, cei 2 baieti ai lui Emil (Calin si Marian Bucur) fusesera exclusi din facultate.
    Avand aceeasi" origine nesanatoasa" dar nefiind casatorita (nu a fost niciodata), Domnica Bucur a devenit astfel, juridic, o "mama singura" cu 2 copii, iar acestia, neavand "tata", au avut "la dosar" un statut mult mai acceptabil pentru a da examen si continua alta facultate.
    "Infierea" a fost doar o formalitate juridica, in fapt cei 2 baieti au ramas cu parintii adevarati (Emil si Elisabeta Bucur). Totusi, timp de 40 de ani, in actele de identitate ale celor 2, a figurat ca "parinte" o singura persoana: Domnica Bucur. Revenirea juridica s-a facut in 1993, la ceva vreme dupa decesul lui Domnica, Emil si Elisabeta Bucur.







  • Domnica BUCUR
    1921
  • Domnica BUCUR - 1921
  • Domnica BUCUR
    1922
  • Domnica BUCUR - 1922
  • Alexandrina-Sandy VIESPESCU (BUCUR),
    Domnica BUCUR
  • Sandy VIESPESCU & Domnica BUCUR
  • Domnica BUCUR
  • Domnica BUCUR
  • Domnica BUCUR
    Alexandrina-Sandy VIESPESCU (BUCUR)
  • Domnica BUCUR & Sandy VIESPESCU
  • Domnica BUCUR
  • Domnica BUCUR

    More pictures... click here!
    Bucuresti 1920-1945
    1935, Bucuresti - Facultatea de Drept 1930, Bucuresti - Bulevardul Elisabeta 1930, Bucuresti - Palatul Sturza 1930, Bucuresti - Piata I.C.Bratianu

    1937, Bucuresti - Muzeul Militar, din parcul Carol I 1935, Bucuresti - Zona Strazii Regale 1930, Bucuresti - Statuia Regelui Carol_I 1940, Bucuresti - Cercul Militar, noaptea

    1943, Bucuresti - Piata Senatului 1944, Bucuresti - Academia Comerciala 1944, Bucuresti - Piata Carol I 1940, Bucuresti -

    1935, Bucuresti - Calea Victoriei in dreptul Cercului Militar 1932, Bucuresti - Calea Victoriei in dreptul Casei Capsa 1935, Bucuresti - Calea Victoriei in dreptul Hanului Kretzulescu 1931, Bucuresti - Calea Victoriei in dreptul hotelului Majestic 1943, Bucuresti - Calea Victoriei in dreptul Palatului Postelor

    1943, Bucuresti - Calea Victoriei la Teatrul Savoy si Palatul Telefoanelor 1940, Bucuresti - Ateneul 1931, Bucuresti - Hotel Athenee Palace 1935, Bucuresti - Jokey Club si Athenee Palace 1942, Bucuresti - Piata Teatrului si Palatul Telefoanelor
    Bucuresti 1950-1960
    1960-70, Bucuresti - Coltea, Strada Doamnei si Piata Universitatii 1960-70, Bucuresti - Piata Unirii cu vedere spre Hanul lui Manuc 1960-70, Bucuresti - Piata Unirii 1960-70, Bucuresti - Piata Unirii spre Calea Calarasi
    Bucuresti 1960-1970
    1960-70, Bucuresti - Blocurile ONT si Eva 1960-70, Bucuresti - Piata Operei-Sf.Elefterie 1960-70, Bucuresti - Strazile Ion Campineanu-Luterana 1960-70, Bucuresti - Piata Dorobanti-Magazin alimentar
    1960-70, Bucuresti - 1960-70, Bucuresti - Parcul Circului 1960-70, Bucuresti - Piata Academiei Militare cu vedere spre Piata Eroilor 1960-70, Bucuresti - Piata Kogalniceanu
    Bucuresti 1970-1980
    1970-80, Bucuresti - Sala Palatului 1970-80, Bucuresti - Bulevardul Magheru 1970-80, Bucuresti - 1970-80, Bucuresti -