Zona Arges - Harta Cantacuzino
ARGES - Istorie
  • Judetul Arges si-a luat numele de la raul care-l strabate si pe care Herodot – sec V a. Chr. - il transcrie Ordessus.
  • La 2 iunie 1247 Diploma Cavalerilor Ioaniti consemneaza existenta voievodatului lui Seneslau (in care era inclus si teritoriul actual al judetului Arges) cu resedinta la Curtea de Arges.
  • In perioada secolului al XIV+lea, Basarab I intemeiaza statul feudal Tara Româneasca (cu capitala la Curtea de Arges) prin unirea formatiunilor politice existente in secolul al XIII-lea.
  • In perioada septembrie-noiembrie 1330 a avut loc campania regelui Ungariei Carol Robert de Anjou impotriva lui Basarab I, in urma careia Curtea de Arges a fost asediata. Intre 9 si 12 noiembrie 1330 oastea Tarii Romanesti condusa de de Basarab I a înfrant oastea ungureasca. In urma acestei victorii, Tara Româneasca si-a recapatat independenta iar resedinta a fost mutat la Câmpulung - oras atestat documentar în anul 1300.
  • La 20 mai 1388 a fost facuta prima mentiune documentara a orasului Pitesti de catre Mircea cel Batran, intr-un hrisov prin care daruia Manastirii Cozia o moara "în hotarul Pitestilor".
  • In timpul razboiului din 1877, Argesul a constituit un important centru strategic, fiind principalul punct de aprovizionare al armatei romane. In iulie 1876 s-a infiitat un guvern provizoriu condus de I.C. Bratianu, care a condus tara pana in iulie 1888. In 1909, conducerea Partidului National Liberal a fost preluata de Ionel I.C. Bratianu, fiul lui I.C. Bratianu. In ianuarie 1914, I.I.C. Bratianu a devenit prim-ministru. In dezbaterile din Consiliul de Coroana de la Sinaia, I.I.C. Bratianu a votat pentru neutralitatea României in timpul primilor ani ai razboiului mondial.
  • In august 1916, Romania declara razboi Austro-Ungariei. Incepand cu luna octombrie a anului 1916, judetul Arges a intrat sub dominatia austro-ungara si germana, care a durat pana in noiembrie 1918.

  • Cerbu-Albota - Judetul Arges, ROMANIA
  • ALBOTA. Comuna in judetul Arges, formata din satele: Albota, Cerbu, Fratesti, Gura Vaii, Mares. Suprafata: 58,5 km2. Locuitori: 3.335 (1925, comunele Albota, Cerbu, Maresu), 3.975 (1936, comunele Albota, Cerbu, Maresu); 4.392 (1970), 3.857 (2008).
  • Atestare documentara: 1497 (Alboteani si Huhurezi).
  • Monumente istorice: cruci de piatra (1703, 1848); bisericile: Mares (1793), Albota (1820), Cerbu (1878), Gradistea (1887). Monument al eroilor (Cerbu). Cea mai veche scoala (Cerbu, 1838); camin cultural (1948), biblioteca publica (1962).
  • Zona cerealiera si legumicola. Cooperativa Agricola de Productie (1962-1990), integrata Consiliului Unic Agroindustrial de Stat si Cooperatist Vedea (1980-1990). Centru stiintific: Statiunea de Cercetare Agricola Albota.

    Familia BUCUR IlieDescendant tree page with this person - Cerbu, Arges
    Ilie si Margareta BUCUR - 1910, Cerbu, Arges In anul 1873, un tanar de 25 de ani, din satul Netot (azi Gura Vaii) comuna Recea, de langa localitatea Fagaras, avand numai un sac de merinde la el, dezamagit desigur de greutatile vietii de roman în Transilvania, pe atunci apartinand Imperiului Austro-Ungar, a facut ceeace multi conationali de-ai sai au incercat si realizat, trecerea clandestina a granitei in Regatul Romaniei.
    Incercare nu fara pericole, numeroase cazuri de romani prinsi pe frontiera si intemnitati apoi sau chiar impuscati ii ereau exemple, dar tanarul a ales, totusi, acesta cale. El a stabilit sa treaca Muntii Fagarasului pentru a-si atinge scopul, lasand acasa un frate, VasileDescendant tree page with this person, si o sora, ElenaDescendant tree page with this person, amandoi mai mari decat el, alte doua surori, MariaDescendant tree page with this person si AnaDescendant tree page with this person, precum si un tata, NatanailDescendant tree page with this person, ce facuse 4 ani de temnita la Alba Iulia, din motive politice.
    Cunoscand bine zona a trecut prin localitatea Dejani. A urmat valea raului Dejanilor, lasand în stanga Muntele Pietrele Popii. Pe crestele Fagarasilor, aproape de Varful Bratila, a innoptat la o stana ... In zorii zilei a trecut granita in Romania urmand traseul Muntele Mezea –Lacul Pecineagu – Rucar.
    S-a oprit la Campulung-Arges unde a muncit cativa ani si s-a mutat la Pitesti lucrand la un negustor de cereale. In 1880, la 32 de ani, cu banii castigati s-a casatorit si a cumparat pamant si loc de casa in satul Cerbu, comuna Albota-Arges, localitate situata la 15 km. de Pitesti, pe drumul spre Craiova.
    In deceniile de la sfarsitul si inceputul de secole, impreuna cu sotia sa, MargaretaDescendant tree page with this person, au avut 13 copii, ultimul nascut in anul 1906. Casa a fost terminata în 1897.
    Cu 2 ani mai inainte, in anul 1895, Carol I, Rege al României "gratie lui Dumnezeu si prin vointa nationala" i-a acordat cetatenia romana si toate drepturile unui cetatean roman. Sub semnatura Regelui Carol I, a confirmat si semnat Diploma de acordare a cetateniei si a tuturor celorlalte, Presedintele Consiliului de Ministri de atunci, Lascar Catargiu.

    Tanarul si mai apoi barbatul a carui viata este descrisa, pe scurt, mai inainte, se numea Ilie Bucur si este strabunicul nostru.

    M-am intrebat adeseori, care or fi fost gandurile tanarului roman Ilie Bucur in noaptea dinaintea trecerii granitei, atunci cand se odihnea în stana aflata pe una din culmile muntilor ce desparteau, vremelnic, Transilvania de Romania. Ce vise si ce asteptari putea avea, fata de un viitor in, pana atunci, teritoriu necunoscut ? Se putea gândi oare cum va trece frontiera în zorii zilei, pe intuneric, unde se va stabili, daca va avea copii, sau daca se va mai intoarce vreodata acasa, la Fagaras ? Ion BUCUR - Cerbu, Arges

    Marea Unire a Transilvaniei cu România avea sa fie abia peste 45 de ani … Si pentru aceasta avea sa plateasca greu, primul din cei trei baieti ai sai, locotenent Ion BucurDescendant tree page with this person, student la Drept in Bucuresti, avea sa cada la datorie aparându-si tara în care tatal sau venise, in luptele date la Predeal contra armatei germane. Un monument in orasul Campulung-Arges sta marturie pentru cinstirea eroilor Reg. 30 Muscel.








    Stefan BUCUR - Cerbu, Arges Ilie Bucur a murit la 85 de ani (1933), nemaiapucand sa vada cum si al doilea baiat, maior Stefan Bucur, a cazut deasemenea la datorie, la Odessa, luptand impotriva armatelor sovietice, atunci cand, dupa cucerirea orasului de catre trupele romane, Comandamentul Marelui Stat Major, aflat in Palatul Vorontov (fost sediu KGB), a fost aruncat in aer … Se spune ca detonatorul exploziei s-ar fi aflat conectat la clapele pianului din sala mare a cladirii.







    Emilian BUCUR - 1930, Cerbu, Arges In sfarsit, al treilea baiat, Emilian Bucur, cel mai mic dintre toti copiii, i-a dus mai departe numele, avand la randul lui trei baieti (Calin, Marian, Dinu), cel mai mare dintre ei fiind tatal meu. Emilian si Lizica BUCUR - 1971, Cerbu, Arges
    Familia Bucur Emilian - Cerbu, Arges
    Calin Bucur Marian Bucur Dinu Bucur
    Calin BUCUR - 1967, Pitesti, Arges Marian BUCUR - 1967, Pitesti, Arges Dinu BUCUR - 1967, Pitesti, Arges








    Povestea proprietatii de la Cerbu... (Dinu Bucur - "Amintiri...")
  • "... Asa dar holteiul Ilie Bucur, ajuns de peste munti (satul Netot, Fagaras) la Campulung, s-a angajat, pentru a-si asigura existenta, ca baiat de pravalie.
    Cum era un gospodar strangator a inceput sa puna si cate un ban deoparte, la buzunar. Apoi a lucrat cu un negustor de cereale, probabil grec, si de aici i s-a tras ulterior porecla de Ilie "Grecu".
    S-a gandit apoi ca venitul agonisit sa-l investeasca in ceva si cum era firesc (si la moda, la acea data) a facut un contract cu statul pentru cumpararea a 15 ha de pamant la intersectia soselei Pitesti-Slatina cu drumul de Alexandria-Rosiori de Vede. Pamantul in cauza provenea de la Manastirea Vierosi,Arges, care tinea de Manastirea Arnota. De la aceasta manastire provine, de altfel si denumirea satului vecin, si anume Satul Arnota; satenii fiind numiti si ei arnoteni. Intelegerea a facut obiectul unor rate pe multi ani. Dar afacerea nu s-a dovedit simpla pentru ca birocatia vremii (la fel ca si cea actuala) l-a "dovedit" pe Ilie Bucur pentru ca acesta nu era cetatean roman ci supus austriac. Se vede ca si atunci functiona dictonul :”noi nu ne vindem tara!“.
    Pentru ca sa nu piarda afacerea cu pamantul, a riscat ca actul de cumparare–titlul de proprietate sa se faca provizoriu pe numele altor sateni din Cerbu, pe i-a crezut ca pot fi de buna credinta; acestia fiind Ion Tanase si Joe Dragomir.
    Dupa ce Carol I, Regele Romaniei, i-a recunoscut cetatenia de roman, Ilie Bucur s-a gandit sa obtina dreptul legal asupra pamantului cumparat. Dar, stupoare, om corect a fost numai Ion Tanase-om cu buna credinta in D-zeu, care s-a multumit cu o atentie omeneasca, celalalt satean–Joe Dragomir (care, spre ghinionul vietii, a facut sa aiba titlul pe doua treimi din pamantul cumparat) l-a santajat pe Ilie Bucur si a pretins, pentru semnarea actului de transfer, sa primeasca de la boier multi bani, prea multi, pentru intreaga suprafata de 10 ha. Numai dupa aceea a mers la notar si a “pus” semnatura pe actul de transfer.
  • Si au trecut anii...
    Dupa casatoria cu Margareta (Diaconescu), din comuna invecinata Silisteni, din veniturile si oboseala de agricultor si negustor, Ilie Bucur si-a marit averea pana la peste 25 hectare de pamant, in buna parte cumparat de la Ion Simion, un alt mare proprietar din satul Cerbu-Arges.
    A urmat traditia de bun crestin si, dupa terminarea casei in anul 1879, a avut impreuna cu Margareta 13 copii (primii 2 decedati aproape imediat dupa nastere), copii pe care i-a dat la carte si le-a asigurat o buna dota fiecaruia.
    La batranete s-a gandit ca averea lui sa sa nu se faramiteze si astfel a hotarat ca intreaga proprietate sa ramana ultimului dintre fii si anume lui Emilian, cu conditia testamentara ca acesta sa despagubeasca pe fratele si surorile sale.
    Ilie Bucur a murit impacat, in anul 1933. Emilian Bucur s-a tinut de cuvant si din munca sa si cu ajutorul dotei sotiei sale Elisabeta Rizescu "Lizica" (fiica orfana a unui proprietar de pamant din satul Cersani, comuna Suseni–Arges) a dus la buna indeplinire datoria testamentara.
  • Acum, in Cerbu-Arges, tanarul boier Emilian Bucur urma sa se bucure de uzufructul pamantului agonisit de familie... Vremurile au vrut, insa, altfel... Spre beleaua intregii Romanii dupa 1944 a intrat in tara "teroarea rosie" si, dupa ce Emilian face de doua ori detentie la Canal, pierde si intreaga suprafata de pamant, la colectivizare .
    A murit in anul 1986, la aproape 80 ani. A plecat dincolo cu multumirea ca toti cei trei baieti ai sai s-au realizat profesional si ca, in timpul vietii sale, s-a bucurat alaturi de nurorile sale si cei de trei nepoti.
  • Dupa 1989 istoria face ca intreaga suprafata de pamant pierduta sa fie recuperata. In special prin stradania celui mai mic dinte fii sai. Dupa modelul si traditia ramasa de la Ilie Bucur, socrul sau, Elisabeta Bucur (sotia supravietuitoare a lui Emilian Bucur) hotaraste ca pamantul recuperat sa nu fie fragmentat in mici proprietati ci sa ramana in totalitate celui mai mic dintre urmasii sai (Dinu Bucur) cu conditia despagubirii fratilor sai (Calin Bucur si Marian Bucur).
    Dinu Bucur (intamplator fiind si inginer agronom) se tine de cuvant si reuseste chiar sa mareasca proprietatea la peste 30 ha. (doua tarlale de 15 ha. fiecare). In prezent acesta foloseste rational terenul si are atat multumiri materiale dar mai ales pasionale cu care, in mod deosebit, se mandreste. Exista totusi si multumiri pe langa greutatile si durerile pamantului..."
  • Bucur Ilie / Margareta
    Cerbu, Arges, ROMANIA
  • BUCUR Ilie si Margareta
  • Stoenescu Ion Family
    1932, ROMANIA
  • STOENESCU Ion Family - 1932, ROMANIA
  • Viespescu Vasile Family
    1945, Bucuresti, ROMANIA
  • VIESPESCU Vasile Family - Bucuresti, ROMANIA
  • Voiculescu Stefan Family
    1932, ROMANIA
  • VOICULESCU Stefan Family - Craiova, ROMANIA
  • Beke Petre Family
    1932, ROMANIA
  • BEKE Petre Family - 1929, ROMANIA
  • Bucur Stefan Family
    1931, ROMANIA
  • BUCUR Stefan Family - ROMANIA
  • Apostu Theodor Family
    1914, Cerbu, Arges, ROMANIA
  • APOSTU Theodor Family - ROMANIA
  • Bucur Emil's wedding
    1934, Cerbu, Arges, ROMANIA
  • BUCUR Emil's wedding - 1934 Cerbu, Arges, ROMANIA
  • Bucur Emil Family
    1940, Cerbu, Arges, ROMANIA
  • BucurPics/BUCUR Emil Family - abt.1940 Cerbu, Arges, ROMANIA

    Mai multe fotografii... apasati aici

    Cerbu, Arges Cerbu, Arges Cerbu, Arges - 1969
  • Diploma de cetatenie romana BUCUR Ilie Diploma de cetatenie romana  BUCUR Ilie
  • Familia BUCUR Ilie - 1910, Cerbu, Arges Familia BUCUR Ilie - 1910, Cerbu, Arges

  • Cerbu, Arges Cerbu, Arges Cerbu, Arges

    Cerbu, Arges Cerbu, Arges Cerbu, Arges
  • Pitesti, Arges - Fotografii de demult...
    Pitesti, Arges, Romania 1920 - Serban Voda St. Pitesti, Arges, Romania 1920- Serban Voda St. Pitesti, Arges, Romania - Str.Serban Voda

  • Pitesti, Arges, Romania 1920- The Theatre Pitesti, Arges, Romania 1920 - Trivale Park (The Cave) Liceul IC Bratianu

    Liceul IC Bratianu Pitesti, Arges, Romania - Palatul Administrativ Pitesti, Arges, Romania - Palatul Administrativ

    Pitesti, Arges, Romania 1920- Bulevardul Elisabeta Pitesti, Arges, Romania - Bulevardul Elisabeta Pitesti, Arges, Romania 1920 - Fish Market

    Pitesti, Arges, Romania- Piata Episcopiei Pitesti, Arges, Romania - Piata Episcopiei Pitesti, Arges, Romania - Primaria

    Pitesti, Arges, Romania 1902 - Primaria Pitesti, Arges, Romania - Vedere Cazarmi Pitesti, Arges, Romania - VedereGenerala

    Curtea de Arges, Romania 1904 Curtea de Arges, Romania 1907 Curtea de Arges, Romania 1904 - Fantana Lui Manole